La ultimul etaj al noului Ambulatoriu pentru Adulศi, ridicat la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” Sibiu, se picteazฤ ศi se coloreazฤ cu mult sรขrg. Cinci pacienศi fac ergoterapie sub รฎndrumarea Andreei Ungureanu, o tรขnฤrฤ รฎn halat alb pentru care viaศa a avut multe nuanศe de cenuศiu.
Originarฤ din Mediaศ, Andreea a devenit instructor de ergoterapie รฎn vara anului 2024. โAm absolvit o ศcoalฤ postlicealฤ de asistent medical generalist, รฎnsฤ aveam o รฎnclinaศie aparte spre desenโ, spune tรขnฤra care, pe vremea liceului, a fost รฎndrumatฤ de profesorul ศi artistul plastic medieศean Dan Zaharia. Nu a folosit doar pensula, ci ศi pixul: โFoloseam pixurile care aveau minฤ cu bilฤ, tehnica ศinรขnd de presiunea cu care apeศi pe foaia de hรขrtie. รmi plฤceau lucrฤrile ample, cu multe detaliiโ, aratฤ Andreea spre unul dintre primele sale desene cu tematicฤ post-apocalipticฤ.
ศi-a desenat chiar ศi propriul corp dupฤ ce a descoperit tehnica tatuajului, prilej cu care ศi-a inscripศionat un motto: โCรขnd ศtii cฤ nimic nu mai conteazฤ, universul este al tฤu.โ
Textul pฤrea sฤ sugereze o renunศare, รฎnsฤ ascundea, de fapt, รฎnceputul unei vieศi de poveste.
โLa 15 ani am trecut printr-un eveniment cumplit: pe cรขnd mฤ รฎntorceam de la ศcoalฤ, am traversat calea feratฤ, รฎn zona Gฤrii Mediaศ, printr-un loc nepermis. Catarama bocancului mi s-a agฤศat รฎntr-o folie de delimitare montatฤ lรขngฤ ศinฤ. Am cฤzut รฎn faศa trenului.โ
Ceea ce a urmat este imposibil de redat. ศi cum ai putea descrie รฎn cuvinte teama unei copile aflate la รฎnceput de viaศฤ, forศa colosului de fier sau visul frรขnt al unor pฤrinศi?
โCu un an รฎnainte am intrat รฎn ordinul medieval โPaladinii de Terra Mediesโ, unde รฎnvฤศam sฤ jonglez cu bile din foc. Cรขnd m-am trezit din comฤ, pฤrinศii nu ศtiau cum sฤ-mi spunฤ cฤ nu mai am piciorul drept, cฤ mi-a fost retezat de sub genunchi. Paradoxal, primul meu gรขnd a fost legat de cรขt de repede mฤ voi face bine รฎncรขt sฤ pot participa la festivaluri medievale.โ
Realitatea a cฤpฤtat pentru Andreea o formฤ nouฤ. โAm refuzat sฤ merg la ศcoalฤ pรขnฤ nu am avut gata proteza. Nu de puศine ori ajungeam acasฤ ศi รฎmi refฤceam bandajul ศi curฤศam dispozitivul de sรขngele scurs.โ
A cunoscut ศi sindromul โmembrului fantomฤโ, unele โfurnicฤturiโ simศindu-le chiar ศi รฎn ziua de azi. โMedicii spun cฤ existฤ o reprimare mentalฤ a durerii care, treptat, se elibereazฤ.โ
Nici oamenii nu au menajat-o. โColegii de clasฤ mฤ รฎnศelegeau ศi se comportau cรขt de cรขt normal. Au fost รฎnsฤ ศi destui copii รฎn liceu care mฤ hฤrศuiau. De aceea, instinctiv, ocoleam pe cรขt puteam situaศiile รฎn care mฤ simศeam expusฤ.โ
De talentul artistic al tinerei au auzit ศi cei care produc cunoscutele sobe de teracotฤ din Mediaศ. Cu linii fine ศi culori vesele, Andreea รฎnnobileazฤ sobele ceramice, transformรขndu-le din simple obiecte casnice รฎn mici opere de artฤ. โDin 2019, fac picturฤ decorativฤ pe cahle, medalioane sau borduri. รmi plac provocฤrileโ, spune tรขnฤra care a pictat teracote cu flori, cรขini ศi chiar medalioane cu case bฤtrรขneศti.
รn atelierul de ergoterapie al primului spital de psihiatrie din sud-estul Europei, deschis รฎn 1863, pe cรขnd Sibiul se afla sub administraศie austro-ungarฤ, Andreea pฤศeศte cu calmul ศi siguranศa omului care ศtie clar ce are de fฤcut. Are un zรขmbet permanent zugrฤvit pe chip ศi nici prin gรขnd nu-ศi trece cฤ, la un moment dat, poate scoate flฤcฤri pe gurฤ. La propriu.
โSunt ศi membrฤ a trupei โFire Dreamsโ din Mediaศ, iar la festivalurile medievale facem jonglerii cu focul. Am รฎnvฤศat cum sฤ scuip flฤcฤri fฤrฤ sฤ mฤ ard. La รฎnceput mฤ antrenam cu apฤ, iar dupฤ ce am deprins tehnica, am trecut la lichid inflamabil.โ
La cei 26 de ani ai sฤi, Andreea pare sฤ fi trฤit cรขt pentru douฤ vieศi. Nu regretฤ nimic, nici mฤcar cariera de ofiศer al Armatei Romรขne la care visa pe cรขnd era copilฤ: โPoate aศ fi fost un ofiศer bun. De micฤ admiram oamenii disciplinaศi ศi organizaศi. รmi place ศi ce fac acum, cรขnd lucrez cu oameni care chiar au nevoie de mine.โ
Fie cฤ sunt copii sau adulศi, toศi pacienศii Andreei au o trฤsฤturฤ comunฤ: โFiecare are o dozฤ mare de curiozitate ศi vrea sฤ descopere lumea prin culoare, forme ศi joc. Terapia prin astfel de activitฤศi ne permite sฤ-i cunoaศtem mai bine, iar pe ei รฎi ajutฤ sฤ se exprime mai uศor.โ
La mijlocul mesei รฎnconjurate de โuceniciiโ Andreei, o bucฤศicฤ de carton roศu a luat forma unei felicitฤri scrise cu ocazia zilei de 8 martie, sฤrbฤtoritฤ peste doar cรขteva zile.
Va fi o zi รฎn care ne vom gรขndi la mamele, bunicile sau surorile noastre. Adicฤ la acea jumฤtate a populaศiei acestei planete care a dat naศtere celeilalte jumฤtฤศi.
รntre aceste femei se aflฤ ศi Andreea Ungureanu, ergoterapeut din judeศul Sibiu, cel cu oameni ศi locuri de poveste!
Oameni ศi locuri de poveste – CJ Sibiu














Leave a Reply