Senatorul AUR, Sorin Cristian Mateescu, a avut o interpelare la Ministerul Culturii, dar și o declarație politică în plenul Senatului:
DECLARAȚIE POLITICĂ:
“Doamnă/Domnule Preşedinte de şedinţă , Stimaţi senatori! În ultima lună anumiţi membri importanţi, inclusiv deputatul Vexler, al comunităţii evreieşti din România au acuzat cu “mânie proletară” acţiunile şi atitudinile anumitor membri AUR şi nu numai, legat de adevărul istoric din perioada interbelică şi din timpul celui de al doilea război mondial. Interesant că nici domnul Silviu Vexler dar nici un reprezentant al Guvernului României, nici măcar domnul deputat Muraru, consilier onorific al Guvernului României pe Holocaust şi memoria evreiască, NU SE OCUPĂ DE PROBLEMELE REALE ŞI ACTUALE ALE EVREIILOR DIN ROMÂNIA!!!
În acest sens sunt obligat să aduc în atenţia Senatului României faptul că de ani de zile se discută despre reabilitarea şi refacerea celui mai mare obiectiv al comunităţii evreieşti din Dobrogea, Sinagoga Mare de rit aşkenaz din Constanţa. Din ansamblul arhitectural respectiv nu au mai rămas decât zidurile de incintă. Construită în anul 1911, pe un teren din centrul vechi al Constanței, dat comunității evreiești în anul 1864 de Sultanul Abdul Azis, după planurile lui Adolf Linz în stil maur, clădirea reflecta şi o oarecare influenţă arhitecturală caldeeană şi era unică în Estul Europei. A fost construită la iniţiativa lui Pincus Şapira, șeful comunității evreiești de la malul mării şi important comerciant de ceasuri şi bijuterii, furnizor al Casei Regale a României. Între 1941- 1944, clădirea a fost transformată în depozit militar german, iar după cel de-al Doilea Război Mondial a fost refăcută parţial şi redată circuitului religios. După o lungă perioadă în care lăcașul de cult s-a ruinat sub privirile nepăsătoare ale autorităților, ale reprezentanților comunității evreiești, ale constănțenilor și ale tuturor turiștilor care vizitează centrul vechi al orașului, declarativ ultimele două guverne au iniţiat, pe hârtie, proiecte de studii de fezabilitate. Dar, interesele imobiliare de a lăsa să moară acest obiectiv cultural-istoric al vechimii cultului mozaic în Dobrogea sunt adevăratul scop pentru care nici domnul Muraru şi nici domnul Vexler nu doresc să deranjeze.
La finalul anului 2017, comunitatea evreiască a predat Companiei Naționale de Investiții clădirea după ce a fost aprobat un proiect de reabilitare de aproximativ 1 milion de euro, care urma să-i readucă monumentului strălucirea de altă dată. Din păcate la fel ca şi în cazul Cazinoului din Constanța, și la Sinagogă prima licitație pentru atribuirea lucrărilor a fost contestată și anulată. După aproape 3 ani de zile de la anunț, proiectul este îngropat în hârtii, contestații și birocrație și pe nicăieri nu se vede picior de muncitor. În tot acest timp, simbolul evreiesc din Constanța se ruinează și mai mult, iar încă o iarnă fără protecție îi poate fi fatală.
Stimaţi colegi, în special mă adresez celor care mor, declarativ şi demagogic, de grija trecutului comunităţii evreieşti din România. Aceasta este una dintre durerile reale ale etniei respective: superficialitatea decizională şi lăsarea în paragină a obiectivelor culturale şi istorice mozaice din toată ţara, care sunt în aceeaşi situaţie deplorabilă cum este şi Sinagoga Mare din Constanţa. La vorbe şi atitudini de imagine publică, actualii guvernanţi sunt buni, dar la fel ca şi ceilalţi când e vorba de fapte se abţin.”
Sorin Cristian Mateescu, senator AUR
INTERPELARE MINISTERUL CULTURII:
“Domnule ministru, de ani de zile se discută despre reabilitarea şi refacerea celui mai mare obiectiv al comunităţii evreieşti din Dobrogea, Sinagoga Mare de rit aşkenaz din Constanţa. Din ansamblul arhitectural respectiv nu au mai rămas decât zidurile de incintă. Construită în anul 1911, pe un teren din centrul vechi al Constanței, dat comunității evreiești în anul 1864 de Sultanul Abdul Azis, după planurile lui Adolf Linz în stil maur, clădirea reflecta şi o oarecare influenţă arhitecturală caldeeană şi era unică în Estul Europei. A fost construită la iniţiativa lui Pincus Şapira, șeful comunității evreiești de la malul mării şi important comerciant de ceasuri şi bijuterii, furnizor al Casei Regale a României. Între 1941- 1944, clădirea a fost transformată în depozit militar german, iar după cel de-al Doilea Război Mondial a fost refăcută parţial şi redată circuitului religios.
După o lungă perioadă în care lăcașul de cult s-a ruinat sub privirile nepăsătoare ale autorităților, ale reprezentanților comunității evreiești, ale constănțenilor și ale tuturor turiștilor care vizitează centrul vechi al orașului, declarativ ultimele două guverne au iniţiat, pe hârtie, proiecte de studii de fezabilitate. Proiectul privind reabilitarea Sinagogii Mari din Constanța se află pe masa ministrului Culturii, potrivit celor mai recente informaţii furnizate de Compania Națională de Investiții, în administrarea căreia se află Templul Israelit. Clădirea monument istoric se află într-o stare avansată de degradare, prăbușindu-se pe zi ce trece, iar încă o iarnă fără protecție îi poate fi fatală. În acest sens vă solicit, domnule ministru, să precizaţi care sunt soluţiile pentru a se începe în termen rapid şi urgent procedura de lucrări la acest obiectiv important pentru comunitatea evreiască ? Vă mulţumesc. Solicit răspuns verbal şi în scris.”
Sorin Cristian Mateescu, senator AUR
foto Sinagoga: Info Sud-Est
Leave a Reply