Arhive

๐“๐ซ๐š๐๐ข๐ญฬฆ๐ข๐š ๐ข๐œ๐จ๐š๐ง๐ž๐ฅ๐จ๐ซ ๐ฉ๐ข๐œ๐ญ๐š๐ญ๐ž ๐ฉ๐ž ๐œ๐š๐ฌ๐ž๐ฅ๐ž ๐๐ข๐ง ๐’๐ž๐›๐ž๐ฌฬฆ๐ฎ ๐๐ž ๐‰๐จ๐ฌ, ๐๐ฎ๐ฌ๐šฬ† ๐ฆ๐š๐ข ๐๐ž๐ฉ๐š๐ซ๐ญ๐ž ๐๐ž ๐ฎ๐ง ๐Ÿ๐จ๐ฌ๐ญ ๐ฌ๐œ๐ฎ๐ฅ๐ž๐ซ-๐ฆ๐š๐ญ๐ซ๐ข๐ญฬฆ๐ž๐ซ

De numele familiei Cercel este legatฤƒ istoria icoanelor pictate pe pereศ›ii caselor din Sebeศ™u de Jos, obicei rar รฎntรขlnit รฎn satele judeศ›ului Sibiu. Totul a รฎnceput รฎn anii โ€™50, cรขnd un artist cunoscut รฎn Bucureศ™ti a revenit รฎn satul natal de la poalele Munศ›ilor Fฤƒgฤƒraศ™, astฤƒzi pictura icoanelor fiind asiguratฤƒ de un nepot al acestuia, fost sculer-matriศ›er.

รŽn satul cunoscut pentru hora de pe Ruscฤƒ, organizatฤƒ anual รฎn duminica de Rusalii, numeroase case au pe faศ›adฤƒ o firidฤƒ รฎn care este pictatฤƒ o icoanฤƒ. โ€žCele mai multe o au รฎnfฤƒศ›iศ™atฤƒ pe Maica Domnului, cea care aduce protecศ›ie asupra casei ศ™i locuitorilor sฤƒiโ€, spune Nicolae Cercel, un sฤƒtean care a moศ™tenit darul picturii de la unchiul sฤƒu, Gheorghe Cercel.

Ceruศ›i sunt ศ™i sfinศ›ii ale cฤƒror nume le poartฤƒ proprietarii caselor. โ€žFac ศ™i icoane cu sfinศ›ii Ioan, Nicolae, Gheorghe, Mihai sau Gabriel, dupฤƒ cum vrea omul. Nu mฤƒ รฎmbogฤƒศ›esc, pentru cฤƒ de cele mai multe ori รฎmi scot doar materialele folositeโ€, adaugฤƒ Nicolae Cercel, ajuns acum la vรขrsta pensiei.
Are patru copii, รฎnsฤƒ niciunul nu รฎi calcฤƒ pe urme cรขnd vine vorba de artฤƒ. โ€žรŽn Romรขnia, majoritatea artiศ™tilor ar muri de foame dacฤƒ nu ar avea ศ™i un serviciu.โ€

รŽn casa familiei Cercel a fost amenajat singurul muzeu din Sebeศ™u de Jos, dedicat memoriei lui Gheorghe Cercel. โ€žUnchiul meu s-a nฤƒscut รฎn 1912, รฎntr-o familie de ศ›ฤƒrani sฤƒraci, cu opt copii. A fฤƒcut ศ™coala รฎn sat, apoi a studiat la Secศ›ia Lemn din Racoviศ›a, a ศ˜colii Populare de Artฤƒ ศ™i Meserii. ศ˜i-a continuat studiile la Baia Mare, iar dupฤƒ rฤƒzboi a absolvit ศ˜coala Superioarฤƒ de Picturฤƒ ศ™i Sculpturฤƒ din Bucureศ™ti. รŽn 1947 a devenit membru al Uniunii Artiศ™tilor Plastici din Romรขnia.โ€

รŽn micul muzeu se aflฤƒ picturi, desene ศ™i cรขteva sculpturi รฎn miniaturฤƒ, executate รฎn lemn sau fildeศ™. Atrag atenศ›ia o serie de picturi ce surprind geneza satului. โ€žGheorghe Cercel a scris ศ™i ยซLegenda Sebeศ™ului de Josยป, aศ™a cum a auzit-o รฎn copilฤƒrie, spusฤƒ de mama lui. Personajele legendei sunt pictate รฎn 24 de lucrฤƒri, toate ilustrรขnd felul รฎn care a luat naศ™tere acest frumos satโ€, spune Nicolae Cercel, devenit รฎn urmฤƒ cu cรขศ›iva ani proprietar de muzeu.

Folclorul popular a fost una dintre temele preferate ale artistului Gheorghe Cercel, stabilit รฎn Bucureศ™ti pรขnฤƒ รฎn anul 1958. Cu infinitฤƒ rฤƒbdare ศ™i cu o mรขnฤƒ precisฤƒ, a transpus รฎn lemn โ€žMioriศ›aโ€, โ€žHarap Albโ€, โ€žLuceafฤƒrulโ€ sau โ€žLegenda lฤƒcrฤƒmioarelorโ€. Unele dintre aceste opere รฎn miniaturฤƒ au fost dฤƒruite lui Nicolae Ceauศ™escu, premierului Gheorghe Maurer sau conducerii Ministerului Culturii.


โ€žDin pฤƒcate, รฎn colecศ›ia expusฤƒ nu mai am decรขt cรขteva broศ™e ศ™i aceastฤƒ sculpturฤƒ reprezentรขnd un medic care salveazฤƒ o femeie din ghearele morศ›iiโ€, aratฤƒ Nicolae Cercel spre lucrฤƒrile moศ™tenite de la unchiul sฤƒu.
รŽn anul 2009, la douฤƒ decenii de la dispariศ›ia artistului, Casa de Presฤƒ ศ™i Editurฤƒ โ€žTribunaโ€ a publicat โ€žMemoriile maestrului Gheorghe Cercel din Sebeศ™u de Josโ€, conศ›inรขnd o bogatฤƒ autobiografie a celui care obiศ™nuia sฤƒ parcurgฤƒ pe jos cei 25 de kilometri pรขnฤƒ la Sibiu pentru a admira colecศ›ia de picturi a Muzeului Brukenthal.

Aceste drumuri au fost doar โ€žรฎncฤƒlzireaโ€, รฎntrucรขt, รฎn 1935, merge pe jos pรขnฤƒ la Turnu Severin, dornic sฤƒ descopere picturile mฤƒnฤƒstirilor de pe Valea Oltului, sculpturile lui Brรขncuศ™i de la Tรขrgu Jiu ศ™i sฤƒ vadฤƒ Dunฤƒrea.

โ€žรŽn acest drum am fฤƒcut cunoศ™tinศ›ฤƒ cu foamea, cu frigul ศ™i setea din plin, toate acestea cฤƒlindu-mฤƒ pentru a mฤƒ pregฤƒti pentru alte รฎncercฤƒri pe care aveam sฤƒ le รฎnfrunt รฎn viitorโ€, nota Gheorghe Cercel, pe care rฤƒzboiul l-a dus รฎn linia frontului รฎntre 1939 ศ™i 1943.

รŽn 1951, cรขnd cea care i-a dat viaศ›ฤƒ a urcat la Cer, artistul รฎi aduce mamei un omagiu care avea sฤƒ uimeascฤƒ รฎntregul sat, fฤƒcรขnd โ€ždin odaia ce-i odihnea trupul ei o expoziศ›ie de picturฤƒ. Nu a rฤƒmas niciun loc gol pe perete fฤƒrฤƒ sฤƒ fie ocupat de tablouri ce reprezentau portretul mamei alฤƒturi de cel al tatฤƒlui รฎndurerat, peisaje din Sebeศ™, mama cu furca, cu rufele, la cรขmp, la rรขu, la pฤƒdureโ€, a scris Gheorghe Cercel รฎn autobiografia sa.

Astฤƒzi, Nicolae Cercel, care รฎn perioada comunismului a lucrat ca sculer-matriศ›er la Uzina โ€žMecanicaโ€ din Mรขrศ™a, continuฤƒ munca รฎnceputฤƒ de unchiul sฤƒu, prin care picteazฤƒ sfinศ›i pe casele consฤƒtenilor. โ€žAm fฤƒcut ศ™i cรขteva troiศ›e, tot aici, รฎn zona Sebeศ™u de Jos โ€“ Turnu Roศ™u. Oamenii au nevoie de Dumnezeu, care sฤƒ-i vegheze ศ™i sฤƒ-i ajute รฎn aceste vremuri tulburiโ€, mai spune bฤƒrbatul care, รฎn iunie 2025 a primit o distincศ›ie din partea Primฤƒriei Turnu Roศ™u pentru cฤƒ โ€ždฤƒ culoare comunitฤƒศ›iiโ€.

O plimbare pe uliศ›ele Sebeศ™ului de Jos, pe sub privirile sfinศ›ilor pictaศ›i de Gheorghe ศ™i Nicolae Cercel aduce multฤƒ liniศ™te รฎn mintea ศ™i sufletul celor asaltaศ›i de tumultul oraศ™elor. Aici s-a refugiat artistul admirat รฎn comunism ศ™i continuฤƒ sฤƒ picteze icoane un nepot de-al sฤƒu, fost sculer-matriศ›er al Uzinei โ€žMecanicaโ€ din Mรขrศ™a.

Aici suntem รฎn judeศ›ul Sibiu, cel cu oameni ศ™i locuri de poveste! Oameni ศ˜i Locuri De Poveste – CJ Sibiu