„Înțeleg că, în prezent, la Ministerul Culturii au fost demarate concursuri și procese de reorganizare.
Foarte bine – astfel de demersuri sunt necesare și pot fi benefice.
Întrebarea este însă: cum și din ce motive sunt ele realizate?
Dacă domnul ministru a declarat că unele concursuri desfășurate în mandatul meu ar fi fost „făcute pe sprânceană”, consider că se cuvine să ofer câteva clarificări.
Am organizat concursuri doar în acele instituții de cultură în care existau blocaje sau conflicte serioase, iar activitatea era periclitată.
Pentru celelalte cazuri, am inițiat modificarea Legii managementului instituțiilor publice de cultură, deoarece aproape toți profesioniștii din domeniu susțin că această lege trebuie îmbunătățită.
Scopul este clar: instituții mai performante, mai stabile și mai apropiate de public, ferite de interesele și vanitățile unor miniștri sau ale altora. Proiectul de lege este, de altfel, aproape finalizat.
Domnul ministru al Culturii ar trebui să înțeleagă că demersul actual riscă să semene mai degrabă a feudalizare decât a preocupare reală pentru performanță.
Este cel puțin straniu faptul că prima propunere de reorganizare prin comasare vizează tocmai o instituție în care s-a organizat concurs în mandatul meu, care poate demonstra, prin cifre concrete, o performanță în creștere – și, coincidență sau nu, aceeași instituție pentru care domnul ministru are un proces în derulare cu Ministerul Culturii.
Mă refer la Teatrul de Operetă „Ion Dacian”, unde domnia sa dorea să devină manager. Pentru că nu a promovat el însuși concursul de management, nerespectând cerințele stabilite, a deschis un proces împotriva Ministerului Culturii, unde anterior a fost secretar de stat și acum este ministru.
Instituția Ministerului Culturii trebuie ferită de suspiciuni de conflict de interese!
Acum se lansează concursuri în baza unei legi vechi, depășite, care urmează oricum să fie modificată. De ce această grabă? În condițiile în care lucrurile se pot face simplu și corect:
- Maximum o lună până la adoptarea noii legi. Avem coaliție de guvernare. Dacă există voință politică, termenul anterior poate fi chiar mai scurt.
- Apoi, organizarea concursurilor pe baza principiilor de performanță instituțională, stabilitate și deschidere către public – nu pentru fidelizare politică sau personală.
Și, în tot acest interval, ar fi utilă o mai mare preocupare pentru a explica Guvernului, din timp, așa cum am făcut și eu, cu rezultate concrete în favoarea sectorului cultural, că activitățile culturale, artistice și creative, care se finanțează de la capitolul de cheltuieli de „bunuri și servicii” nu sunt, de fapt, bunuri și servicii. Sunt esența culturii și atunci când se discută în Guvern despre temporizarea unor cheltuieli administrative, cultura trebuie exceptată. Rapid, clar, fără ezitări și fără virgule inutile.
Pentru că ultimul lucru – mai grav chiar decât deficitul bugetar – care se poate întâmpla este ca, în România, cultura, educația prin cultură, să fie puse între paranteze.
Atunci, da, nu va mai fi nimic de făcut.”, Raluca Turcan, deputat PNL.