În pragul celei mai mari sărbători creștinești – Paștele, Muzeul de Artă Populară Constanţa își întâmpină vizitatorii cu expoziția temporarã „Sărbătoarea Paștelui la români”.
Structurată pe doua săli aflate la parterul muzeului, expoziția prezintã interioare
de särbätoare din toate provincille istorice românești: Dobrogea (Constanta, Tulcea),
Muntenia (Giurgiu, Muscel -Arges, Buzău, Ilfov), Oltenia (Vâlcea, Olt, Gorj), Moldova (Bucovina), Transilvania (Brasov, Sibiu, Maramureș, Bihor, Țara Zarandului), Banat (Timis,
Caras-Severin).
Expoziția reconstituie un important segment al spațiului privat al locuinței
tradiționale țărănești – camera „bună”, locul în care familia păstra tot ceea ce era mai valoros:
icoane pictate pe sticlã sau lemn, ștergare, țesături de pat și de perete, perne, precum și o mare varietate de vase din ceramicã.
În preajma marilor sarbători de peste an sau cu prilejul unor evenimente importante, camera „bună ” a casei devenea locul în care se concentra tot ceea ce avea familia mai valoros, fiind totodată și o mărturie a mãiestriei femeilor și fetelor care lucrau toate țesăturile
destinate decorului sau uzului gospodăresc.
În cadrul acestei încăperi, peretele de rasãrit cu icoana protectoare se constituie ca un adevärat altar, fiind încadratã de ștergare țesute la război și decorate cu motive alese, specifice fiecărei zone. Alături de acestea, un rol important îl au și vasele din ceramicã
(farfurii, cancee, ulcioare), cele etalate provenind din centre precum: Vama (Oas), Vadu Crișului (Bihor), Făgăraș (Brașov), Bârsa (Arad), Binis (Caraș – Severin), Rădăuți (Suceava),
Vlădesti (Vâlcea), Oboga (Olt), Cosesti (Arges), Pisc (Ilfov), Târgu-Jiu (Gorj).
Paștele a generat tradiții ce trebuie păstrate și conservate în timp. Una dintre acestea este încondeiatul ouălor, meșteșug care ocupă un loc deosebit în arta populară românească.
Documentar, acest obicei a fost menționat pentru prima dată pe la 1700, de către
Antonio Maria Del Chiaro, secretarul domnitorului Constantin Brâncoveanu. În codul alimentar pascal, oul reprezintã simbolul cel mai încărcat de semnificații, fiind asociat mormântului deschis al Mântuitorului.
În expunere sunt etalate ouă încondeiate cu „chisita”, instrument tradițional mânuit cu pricepere de femeile din Bucovina și Maramureș.
Expoziția va fi deschisă până pe 4 mai.
