Ministrul Culturii, Raluca Turcan a vizitat Fortul 13 de la Jilava, un loc încărcat de istorie, dar marcat profund și recunoscut ca loc al represiunii comuniste care l-a transformat într-un centru de exterminare a deținuților politici.
“Acest loc are o importanță deosebită pentru memoria noastră colectivă și ar trebui valorificat și pus în circuitul cultural. Fortul 13 este monument istoric, iar un muzeu care să-i fie dedicat în integralitate, abordând toate tematicile și perioadele istorice prin care clădirea a trecut, cu precădere perioada comunistă, este o inițiativă necesară.
Din acest motiv, am deschis dialoguri cu președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, cu Ministrul Justitiei, Alina Gorghiu, cu Alexandru Groza, directorul Muzeului Ororilor Comunismului în România, instituție subordonată Ministerului Culturii, și cu Administrația Națională a Penitenciarelor pentru a consolida și pune în valoare monumentul istoric prin identificarea unor surse de finanțare în vederea refacerii structurale și amenajării muzeale a Fortului.
Până în prezent, au fost identificate mai multe probleme, printre care unele de proprietate sau de natură tehnică, rezultate din degradarea construcției, dar și unele care implică separarea fizică dintre muzeu și spațiul penitenciarului. În ciuda acestora, mă voi implica în încercarea de a transforma acest loc într-un muzeu dedicat istoriei dureroase a Fortului 13 de la Jilava, cu punerea în evidență a ororilor pe care regimul comunist le-a comis aici, moștenire ce trebuie lăsată viitoarelor generații.
Construit la ordinul Regelui Carol I ca parte din sistemul de apărare a Bucureștiului împotriva unui eventual atac otoman, Fortul 13 a intrat în conștiința publică în a doua jumătate a secolului XX ca penitenciar în care, din 1944 şi până în 1964, au fost încarcerați, în condiții insuportabile, adversari ai regimului comunist. Acolo, la zeci de metri sub pamant, au fost închiși și și-au găsit sfârșitul mareșalul Antonescu sau Monseniorul Vladimir Ghika, iar temnițele și camerele de tortură păstrează urmele terorii comuniste. Astfel, pe unele cărămizi, încă se mai pot observa inscripțiile deținuților, majoritatea intelectuali, și rugile acestora de a supraviețui crâncenelor chinuri cărora erau supuși.
Istoria neagră a acestui loc a continuat până în decembrie 1989, când 63 de manifestanţi arestaţi de pe străzile Bucureştiului în timpul Revoluției au fost arestați, bătuţi, urcaţi în dube şi aduşi la Jilava, într-o încăpere de 15 metri pătrați”, a transmis Raluca Turcan, ministrul Culturii.
În prezent, clădirea aparține Administrației Naționale a Penitenciarelor din Cadrul Ministerului Justiției și adăpostește depozite și magazii anexe Penitenciarului Jilava.
