Peste 55.000 de elevi, studenți, profesori și membri ai comunităților au participat în 2025 la programele educaționale strategice susținute de ING Bank România
Prin cele 14 programe strategice dezvoltate în parteneriat cu ONG-uri și universități de la nivel național, ING Bank a investit în educație, a dezvoltat infrastructura școlară și a oferit oportunități reale pentru preșcolari, elevi, studenți și profesori, dar și pentru comunitățile vulnerabile.
Demersurile ING Bank în domeniul educației integrează trei dimensiuni: 1) dezvoltarea competențelor de educație financiară, civică și de sustenabilitate în rândul tinerilor; 2) pregătirea profesorilor și 3) sprijinirea procesului educațional prin transformarea spațiilor de învățare. Programele de educație susținute de ING Bank sunt menite să inspire tinerii și să construiască o societate mai rezilientă și mai liberă în propriile decizii.
Inițiativele educaționale implementate cu sprijinul ING Bank în 2025 s-au desfășurat în București și alte 15 județe din România și au implicat elevi și cadre didactice din aproape 100 de instituții de învățământ, printre care grădinițe, școli, licee și universități.
„Pentru noi, procesul educațional pornește chiar de la calitatea spațiului în care elevul învață și ajunge până la complexitatea deciziilor financiare pe care le va lua ca adult. Implicarea ING Bank în acest ecosistem este o prioritate strategică, deoarece o societate educată financiar este, în mod fundamental, o societate mai rezilientă, mai sustenabilă, mai liberă. Rezultatele se vor reflecta în maturitatea economică a generațiilor viitoare și în capacitatea noastră, ca indivizi, de a construi un viitor sustenabil și prosper”, spune Mihaela Bîtu, CEO ING Bank România.
Proiectele susținute de ING Bank pe parcursul anului 2025 au oferit tinerilor cunoștințele necesare pentru o viață financiară echilibrată și au contribuit la crearea unor școli mai sigure, moderne și prietenoase, în care elevii pot învăța și se pot dezvolta armonios. În paralel, adulții aflați în situații vulnerabile au primit sprijin practic pentru gestionarea mai eficientă a resurselor financiare, demonstrând că educația poate fi un instrument real de incluziune și transformare socială.
Mihaela Bîtu, CEO ING Bank România
ING în comunitate: Dezvoltarea infrastructurii școlare și implicarea elevilor în procesul de modernizare a instituțiilor de învățământ
În cadrul programului „Începe la școală”, implementat de ING Bank împreună cu un consorțiu de organizații format din Școala Încrederii, CSR Nest, De-a Arhitectura și Centrul de Evaluare și Analize Educaționale (CEAE), un număr de 10 școli au finalizat expertize tehnice pentru îmbunătățirea infrastructurii și pentru a deveni mai eficiente energetic, cu impact direct pentru peste 6.500 de elevi și personal didactic. În 2025, trei școli din județele Cluj, Vâlcea și Dolj au fost reabilitate și modernizate pentru a asigura siguranță și confort. Intervențiile au vizat structura clădirilor și infrastructura tehnică și au inclus reparații, modernizări ale instalațiilor și dotarea cu sisteme sustenabile de încălzire și energie. Investiția de peste 620.000 de euro a permis modernizarea a 1.162 mp, a transformat școlile în spații luminoase, eficiente și prietenoase.
Din cele 10 școli implicate, șase au finalizat programul „My School can be Cool” al organizației De-a Arhitectura, prin care elevi, profesori și arhitecți au lucrat împreună pentru a identifica idei de transformare a spațiilor de învățare printr-un proces participativ. Copiii au investigat problemele reale ale școlilor, au propus soluții, au realizat machete, bugete și prezentări. Toate cele șase echipe au obținut finanțare și au realizat intervenții în școli, în perioada septembrie – noiembrie 2025, în zonele de relaxare, spații verzi, biblioteci sau colțuri de învățare. În anul școlar 2025 – 2026, programul „De-a Arhitectura” a fost inițiat în alte patru școli din Timișoara, Sibiu și Cluj. Mai multe informații despre proiect se pot regăsi aici.
Programul „Extraordinar”, derulat de Narada cu sprijinul ING Bank, a sprijinit în prima parte a 2025 un număr de 10 școli gimnaziale și licee din județul Argeș, Bacău, Botoșani, Cluj, Iași, Prahova și București, să dezvolte inițiative pentru copii cu potențial nevalorificat și să transforme ideile lor în proiecte cu impact real în comunitate. În total, aproape 150 de elevi au lucrat în echipe și au propus soluții care au îmbunătățit experiența școlară pentru peste 6.500 de colegi. Programul a dus la crearea a 7 laboratoare educaționale complet echipate și la implementarea a 10 proiecte comunitare. Printre acestea se numără reviste școlare și studiouri media, expoziții multisenzoriale, platforme digitale și inițiative antreprenoriale, ceea ce ilustrează modul în care talentul copiilor poate aduce o schimbare semnificativă atât în școli, cât și în comunitățile din jurul lor.
Din septembrie 2025, programul „Extraordinar” a continuat în patru școli gimnaziale din țară cu activități dedicate: târguri de toamnă, editarea unei reviste școlare, tipărirea și lansarea unei cărți comune, scrise de elevii Școlii Gimnaziale „Emil Isac” din Cluj, precum și realizarea unui podcast pentru a prezenta acțiunile desfășurate în Școala Gimnazială nr. 1 din Vlădești, județul Argeș.
Inovație didactică și formarea mentorilor: Sute de profesori sprijiniți în tranziția spre noi metode de predare
La nivel de formare în consorțiul „Începe la Școală”, programul „Școala Încrederii” a inclus derularea a peste 125 de ore de training online pentru profesori și personalul școlar, pentru a-i ajuta să-și dezvolte abilitățile socio-emoționale și să creeze lecții mai interesante și mai eficiente. Profesorii au învățat cum să dezvolte relații sănătoase în comunitatea școlii și să transforme modul în care elevii învață și colaborează, ceea ce a contribuit la crearea unor medii școlare mai coezive, eficiente și sustenabile. De asemenea, 15 profesori de fizică și chimie continuă explorarea metodei investigației la clasă, primind susținere și din partea comunității de sprijin a Centrului de Evaluare și Analize Educaționale (CEAE).
În cadrul programului „Matematica Altfel”, CEAE dezvoltă cu sprijinul ING Bank aplicarea metodei investigației pe programa de clasa a VI-a. Aproape 50 de profesori din țară au fost implicați urmând testarea metodei la clasă. Astfel, organizația urmărește ca orele să se transforme într-un spațiu interactiv de explorare și descoperire pentru elevi, care au devenit mai implicați și mai curioși, și-au dezvoltat gândirea critică și și-au consolidat abilitățile de rezolvare a problemelor.
În 2025, Teach for Romania, cu sprijinul ING Bank, a continuat să dezvolte programe strategice pentru transformarea școlilor și sprijinirea viitorilor profesori din comunități vulnerabile. În cadrul programului pentru directori și școli care învață „Leading School”, 22 de echipe manageriale și profesori au consolidat cancelariile și hub-urile de învățare și au creat un mediu școlar mai colaborativ. În paralel, programul pentru elevi de gimnaziu cu potențial didactic „Future Teacher in My Community” sprijină 100 de bursieri din 11 școli, iar prin extinderea atelierelor către colegi impactul a ajuns la aproape 1.000 de elevi.
Peste 220 de elevi au fost implicați în două noi programe educaționale dezvoltate de Narada, cu sprijinul ING Bank. În „Start bun în clasa a V-a”, diriginții au participat la sesiuni de formare și au lucrat timp de șase săptămâni cu elevii lor pentru a facilita o tranziție blândă către gimnaziu, iar în „Power Mode”, echipa Narada a susținut ateliere intensive de patru ore în patru școli, cu fiecare clasă pentru a-i pregăti pe elevii de clasa a VIII-a pentru etapa următoare din traseul lor educațional. Toți participanții au primit ghiduri de lucru pentru a continua procesul început în dezvoltarea autoreglării și autodisciplinei.
Educație financiară, civică și de sustenabilitate, competențe pentru viitor dezvoltate cu sprijinul ING Bank România
Programul de educație financiară dezvoltat împreună cu Federația Națională a Părinților ProEdu a adus concepte esențiale de gestionare a banilor în 105 licee din 43 de orașe și a implicat peste 20.000 de elevi. Sesiunile interactive au fost susținute de 60 de voluntari ING. Entuziasmul elevilor s-a reflectat în cele 850 de echipe înscrise în competiția dedicată programului, iar impactul inițiativei a fost recunoscut la nivel național prin acordarea Silver Award la Romanian PR Award, categoria Communication for the Financial Sector. De asemenea, elevii au avut acces la cursurile Banometru, un program gratuit de coaching financiar, creat în urmă cu 10 ani de Asociația Educație pentru Viața Reală și ING Bank. În 2025, Banometru a ajuns la peste 20.000 de români interesați să se educe financiar și să-și îmbunătățească relația cu banii.
Din 2025, ING Bank vine în sprijinul programelor „Democracy 101” și „Let’s Talk About You(th)”, derulate de Expert Forum, menite să dezvolte gândirea critică și implicarea civică în rândul tinerilor. Peste 500 de profesori au beneficiat de sprijin pentru îmbunătățirea procesului de învățare a educației civice, iar proiectul a ajuns la peste 1.000 de liceeni. Programele vor fi implementate cu precădere în școli din Focșani, Galați, Buzău, Bacău și București, ca parte a unui demers de formalizare a educației civice la materia obligatorie de clasa a VII-a.
Proiectul „ECO Student” continuă să implice studenții în educația pentru sustenabilitate, prin promovarea colectării și reciclării ambalajelor. Cu ajutorul celor șase aparate de colectare automată a ambalajelor, amplasate în campusurile Universității Politehnica București, Universității de Vest din Timișoara, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, Universitatea din Oradea și Universitatea Națională de Muzică din București (UNMB) – cel mai recent partener academic care se alătură acestei inițiative – studenții din campusuri au colectat 200.000 de ambalaje.
Prin activări interactive și workshop-uri în campusuri, proiectul a crescut vizibilitatea Sistemului de Garanție-Returnare și a stimulat interesul tinerilor pentru reciclare și economie circulară. În paralel, alte aparate de colectare automată a ambalajelor sunt în curs de implementare la ASE București, Universitatea Tehnică de Construcții București, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea Politehnica Timișoara, , Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași și Universitatea „Gheorghe Asachi” Iași. Proiectul ECO Student va continua și în anul 2026.
De asemenea, ING Bank a susținut organizarea în iulie 2025 a UPT Campus Explorer, o tabără de vară dedicată elevilor de clasa a XI-a pentru a-i ajuta să își aleagă drumul la facultate și să descopere Universitatea Politehnica Timișoara. La ediția din acest an au participat 168 de liceeni din toată țara.
Peste 55.000 de elevi, studenți, profesori și membri ai comunităților au participat în 2025 la programele educaționale strategice susținute de ING Bank România. Prin cele 14 programe strategice dezvoltate în parteneriat cu ONG-uri și universități de la nivel național, ING Bank a investit în educație, a dezvoltat infrastructura școlară și a oferit oportunități reale pentru preșcolari, elevi, studenți și profesori, dar și pentru comunitățile vulnerabile.
Demersurile ING Bank în domeniul educației integrează trei dimensiuni: 1) dezvoltarea competențelor de educație financiară, civică și de sustenabilitate în rândul tinerilor; 2) pregătirea profesorilor și 3) sprijinirea procesului educațional prin transformarea spațiilor de învățare. Programele de educație susținute de ING Bank sunt menite să inspire tinerii și să construiască o societate mai rezilientă și mai liberă în propriile decizii.
Inițiativele educaționale implementate cu sprijinul ING Bank în 2025 s-au desfășurat în București și alte 15 județe din România și au implicat elevi și cadre didactice din aproape 100 de instituții de învățământ, printre care grădinițe, școli, licee și universități.
„Pentru noi, procesul educațional pornește chiar de la calitatea spațiului în care elevul învață și ajunge până la complexitatea deciziilor financiare pe care le va lua ca adult. Implicarea ING Bank în acest ecosistem este o prioritate strategică, deoarece o societate educată financiar este, în mod fundamental, o societate mai rezilientă, mai sustenabilă, mai liberă. Rezultatele se vor reflecta în maturitatea economică a generațiilor viitoare și în capacitatea noastră, ca indivizi, de a construi un viitor sustenabil și prosper”, spune Mihaela Bîtu, CEO ING Bank România.
Proiectele susținute de ING Bank pe parcursul anului 2025 au oferit tinerilor cunoștințele necesare pentru o viață financiară echilibrată și au contribuit la crearea unor școli mai sigure, moderne și prietenoase, în care elevii pot învăța și se pot dezvolta armonios. În paralel, adulții aflați în situații vulnerabile au primit sprijin practic pentru gestionarea mai eficientă a resurselor financiare, demonstrând că educația poate fi un instrument real de incluziune și transformare socială.
Mihaela Bîtu, CEO ING Bank România
ING în comunitate: Dezvoltarea infrastructurii școlare și implicarea elevilor în procesul de modernizare a instituțiilor de învățământ
În cadrul programului „Începe la școală”, implementat de ING Bank împreună cu un consorțiu de organizații format din Școala Încrederii, CSR Nest, De-a Arhitectura și Centrul de Evaluare și Analize Educaționale (CEAE), un număr de 10 școli au finalizat expertize tehnice pentru îmbunătățirea infrastructurii și pentru a deveni mai eficiente energetic, cu impact direct pentru peste 6.500 de elevi și personal didactic. În 2025, trei școli din județele Cluj, Vâlcea și Dolj au fost reabilitate și modernizate pentru a asigura siguranță și confort. Intervențiile au vizat structura clădirilor și infrastructura tehnică și au inclus reparații, modernizări ale instalațiilor și dotarea cu sisteme sustenabile de încălzire și energie. Investiția de peste 620.000 de euro a permis modernizarea a 1.162 mp, a transformat școlile în spații luminoase, eficiente și prietenoase.
Din cele 10 școli implicate, șase au finalizat programul „My School can be Cool” al organizației De-a Arhitectura, prin care elevi, profesori și arhitecți au lucrat împreună pentru a identifica idei de transformare a spațiilor de învățare printr-un proces participativ. Copiii au investigat problemele reale ale școlilor, au propus soluții, au realizat machete, bugete și prezentări. Toate cele șase echipe au obținut finanțare și au realizat intervenții în școli, în perioada septembrie – noiembrie 2025, în zonele de relaxare, spații verzi, biblioteci sau colțuri de învățare. În anul școlar 2025 – 2026, programul „De-a Arhitectura” a fost inițiat în alte patru școli din Timișoara, Sibiu și Cluj. Mai multe informații despre proiect se pot regăsi aici.
Programul „Extraordinar”, derulat de Narada cu sprijinul ING Bank, a sprijinit în prima parte a 2025 un număr de 10 școli gimnaziale și licee din județul Argeș, Bacău, Botoșani, Cluj, Iași, Prahova și București, să dezvolte inițiative pentru copii cu potențial nevalorificat și să transforme ideile lor în proiecte cu impact real în comunitate. În total, aproape 150 de elevi au lucrat în echipe și au propus soluții care au îmbunătățit experiența școlară pentru peste 6.500 de colegi. Programul a dus la crearea a 7 laboratoare educaționale complet echipate și la implementarea a 10 proiecte comunitare. Printre acestea se numără reviste școlare și studiouri media, expoziții multisenzoriale, platforme digitale și inițiative antreprenoriale, ceea ce ilustrează modul în care talentul copiilor poate aduce o schimbare semnificativă atât în școli, cât și în comunitățile din jurul lor.
Din septembrie 2025, programul „Extraordinar” a continuat în patru școli gimnaziale din țară cu activități dedicate: târguri de toamnă, editarea unei reviste școlare, tipărirea și lansarea unei cărți comune, scrise de elevii Școlii Gimnaziale „Emil Isac” din Cluj, precum și realizarea unui podcast pentru a prezenta acțiunile desfășurate în Școala Gimnazială nr. 1 din Vlădești, județul Argeș.
Inovație didactică și formarea mentorilor: Sute de profesori sprijiniți în tranziția spre noi metode de predare
La nivel de formare în consorțiul „Începe la Școală”, programul „Școala Încrederii” a inclus derularea a peste 125 de ore de training online pentru profesori și personalul școlar, pentru a-i ajuta să-și dezvolte abilitățile socio-emoționale și să creeze lecții mai interesante și mai eficiente. Profesorii au învățat cum să dezvolte relații sănătoase în comunitatea școlii și să transforme modul în care elevii învață și colaborează, ceea ce a contribuit la crearea unor medii școlare mai coezive, eficiente și sustenabile. De asemenea, 15 profesori de fizică și chimie continuă explorarea metodei investigației la clasă, primind susținere și din partea comunității de sprijin a Centrului de Evaluare și Analize Educaționale (CEAE).
În cadrul programului „Matematica Altfel”, CEAE dezvoltă cu sprijinul ING Bank aplicarea metodei investigației pe programa de clasa a VI-a. Aproape 50 de profesori din țară au fost implicați urmând testarea metodei la clasă. Astfel, organizația urmărește ca orele să se transforme într-un spațiu interactiv de explorare și descoperire pentru elevi, care au devenit mai implicați și mai curioși, și-au dezvoltat gândirea critică și și-au consolidat abilitățile de rezolvare a problemelor.
În 2025, Teach for Romania, cu sprijinul ING Bank, a continuat să dezvolte programe strategice pentru transformarea școlilor și sprijinirea viitorilor profesori din comunități vulnerabile. În cadrul programului pentru directori și școli care învață „Leading School”, 22 de echipe manageriale și profesori au consolidat cancelariile și hub-urile de învățare și au creat un mediu școlar mai colaborativ. În paralel, programul pentru elevi de gimnaziu cu potențial didactic „Future Teacher in My Community” sprijină 100 de bursieri din 11 școli, iar prin extinderea atelierelor către colegi impactul a ajuns la aproape 1.000 de elevi.
Peste 220 de elevi au fost implicați în două noi programe educaționale dezvoltate de Narada, cu sprijinul ING Bank. În „Start bun în clasa a V-a”, diriginții au participat la sesiuni de formare și au lucrat timp de șase săptămâni cu elevii lor pentru a facilita o tranziție blândă către gimnaziu, iar în „Power Mode”, echipa Narada a susținut ateliere intensive de patru ore în patru școli, cu fiecare clasă pentru a-i pregăti pe elevii de clasa a VIII-a pentru etapa următoare din traseul lor educațional. Toți participanții au primit ghiduri de lucru pentru a continua procesul început în dezvoltarea autoreglării și autodisciplinei.
Educație financiară, civică și de sustenabilitate, competențe pentru viitor dezvoltate cu sprijinul ING Bank România
Programul de educație financiară dezvoltat împreună cu Federația Națională a Părinților ProEdu a adus concepte esențiale de gestionare a banilor în 105 licee din 43 de orașe și a implicat peste 20.000 de elevi. Sesiunile interactive au fost susținute de 60 de voluntari ING. Entuziasmul elevilor s-a reflectat în cele 850 de echipe înscrise în competiția dedicată programului, iar impactul inițiativei a fost recunoscut la nivel național prin acordarea Silver Award la Romanian PR Award, categoria Communication for the Financial Sector. De asemenea, elevii au avut acces la cursurile Banometru, un program gratuit de coaching financiar, creat în urmă cu 10 ani de Asociația Educație pentru Viața Reală și ING Bank. În 2025, Banometru a ajuns la peste 20.000 de români interesați să se educe financiar și să-și îmbunătățească relația cu banii.
Din 2025, ING Bank vine în sprijinul programelor „Democracy 101” și „Let’s Talk About You(th)”, derulate de Expert Forum, menite să dezvolte gândirea critică și implicarea civică în rândul tinerilor. Peste 500 de profesori au beneficiat de sprijin pentru îmbunătățirea procesului de învățare a educației civice, iar proiectul a ajuns la peste 1.000 de liceeni. Programele vor fi implementate cu precădere în școli din Focșani, Galați, Buzău, Bacău și București, ca parte a unui demers de formalizare a educației civice la materia obligatorie de clasa a VII-a.
Proiectul „ECO Student” continuă să implice studenții în educația pentru sustenabilitate, prin promovarea colectării și reciclării ambalajelor. Cu ajutorul celor șase aparate de colectare automată a ambalajelor, amplasate în campusurile Universității Politehnica București, Universității de Vest din Timișoara, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, Universitatea din Oradea și Universitatea Națională de Muzică din București (UNMB) – cel mai recent partener academic care se alătură acestei inițiative – studenții din campusuri au colectat 200.000 de ambalaje.
Prin activări interactive și workshop-uri în campusuri, proiectul a crescut vizibilitatea Sistemului de Garanție-Returnare și a stimulat interesul tinerilor pentru reciclare și economie circulară. În paralel, alte aparate de colectare automată a ambalajelor sunt în curs de implementare la ASE București, Universitatea Tehnică de Construcții București, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea Politehnica Timișoara, , Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași și Universitatea „Gheorghe Asachi” Iași. Proiectul ECO Student va continua și în anul 2026.
De asemenea, ING Bank a susținut organizarea în iulie 2025 a UPT Campus Explorer, o tabără de vară dedicată elevilor de clasa a XI-a pentru a-i ajuta să își aleagă drumul la facultate și să descopere Universitatea Politehnica Timișoara. La ediția din acest an au participat 168 de liceeni din toată țara.are duc la astfel de evenimente tragice, cum este acela din județul Timiș. Experții organizației argumentează că o astfel de măsură poate deschide un cerc vicios al delincvenței, mai ales în contextul în care sistemul românesc de protecție și reabilitare a minorilor care au comis fapte penale este marcat de lipsuri, România dispunând în prezent de infrastructură minimă pentru gestionarea acestor cazuri. Astfel, în România funcționează în prezent doar patru unități specializate administrate de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), destinate minorilor (14-18 ani) față de care s-au dispus măsuri educative privative de libertate. Mai mult, personalul specializat (psihologi, asistenți sociali, mediatori, pedagogi) în domeniul reintegrării copiilor aflați în conflict cu legea este absolut insuficient. În absența programelor și centrelor adecvate, decizia autorităților este adesea să plaseze copilul în sistemul de protecție generală fără un plan clar de intervenție terapeutică. Dacă România dorește cu adevărat să prevină fapte absolut inacceptabile, precum uciderea unui copil, atunci atenția politică și resursele trebuie direcționate către serviciile de asistență socială, educație și sănătate mintală pentru copiii vulnerabili ori cu comportamente antisociale, nu spre coduri penale mai rigide.
În contextul dezbaterii privind coborârea vârstei răspunderii penale de la 14 la 13 ani, Salvați Copiii România reafirmă că un răspuns eficient trebuie să pornească de la prevenție, sprijin și intervenție timpurie, nu de la represiune. Această poziție vizează aspecte esențiale ce trebuie considerate înainte de orice schimbare legislativă: pe de o parte, copiii care pot deveni victime ale violenței și care au dreptul la protecție reală, nu doar la reacții de moment; pe de altă parte, copiii care comit fapte penale și care au nevoie de intervenții specializate, menite să corecteze traiectorii de viață, nu să le fractureze definitiv.
În prezent, cadrul legal din România stabilește că minorii sub 14 ani nu pot fi trași la răspundere penală, putând fi luate măsuri precum supravegherea specială (care presupune frecventarea unor centre de zi specializate, urmarea unor tratamente medicale, consiliere ori psihoterapie și interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de a avea legături cu anumite persoane) sau plasamentul la o familie sau într-un centru rezidențial. Iar pentru intervalul 14–16 ani răspunderea penală este condiționată de demonstrarea discernământului, prin expertiză de specialitate. În consecință, răspunsul instituțional pentru copiii care comit fapte penale ar trebui să se bazeze, cu prioritate, pe măsuri educative și intervenții de asistență socială, în timp ce privarea de libertate rămâne o soluție de ultim resort, rezervată situațiilor de gravitate deosebită sau recidivei.
Experiențele internaționale au arătat că scăderea vârstei răspunderii penale nu contribuie la reducerea faptelor penale comise de adolescenți, dimpotrivă pot exacerba acest fenomen.
Cazul Danemarcei este elocvent. În perioada 2010–2012, vârsta minimă a răspunderii penale fusese coborâtă de la 15 la 14 ani. Un raport național a demonstrat că această reformă nu a redus numărul copiilor de 14 ani care au comis fapte penale. Mai mult, rata recidivei la 14 ani a crescut cu 10% în cazul celor judecați de justiție, comparativ cu cei tratați anterior în sistemul de protecție socială. Autorii au mai subliniat că intervenția penală severă a avut consecințe educaționale negative, majoritatea copiilor de 14 ani judecați de instanțe au avut performanțe școlare mai slabe decât generațiile anterioare. Măsura a fost abandonată după doar 20 de luni, iar vârsta de răspundere penală a fost restabilită la 15 ani în martie 2012 de către un nou guvern.
Australia furnizează alte dovezi de impact negativ al abordărilor punitive pentru copii. La nivel național, pragul actual este 10 ani. Totuși, există o mișcare puternică de reformă susținută de medici, juriști și organizații pentru drepturile copilului, care solicită ridicarea la 14 ani, în concordanță cu recomandările ONU. În 2023, Teritoriul Capitalei Australiene (ACT) a devenit prima jurisdicție care a adoptat creșterea treptată a vârstei de la 10 la 14 ani, în două etape: la 12 ani în 2023 și la 14 ani efectiv de la 1 iulie 2025. Această schimbare a ținut seama de o serie de analize științifice care au arătat că orice contact timpuriu cu poliția sau tribunalul funcționează ca o etichetă negativă („labelling effect”), determinând adesea copilul să se perceapă ca infractor, accelerând internalizarea identității criminale. Salvați Copiii Australia a arătat că datele furnizate de Australian Institute of Health and Welfare (AIHW) confirmă că 94% dintre copiii condamnați la detenție între 10 și 13 ani se întorc în fața tribunalului în decurs de 12 luni.
Chiar și în țări care analizează coborârea pragului penal, vocile instituțiilor de drept trag semnale de alarmă. De pildă, în Suedia se discută reducerea vârstei de la 15 la 13 ani în cazuri grave. Propunerea a fost întâmpinată cu critici din partea poliției, a sistemului penitenciar şi a serviciilor sociale, autoritățile avertizând că implicarea copiilor de vârstă mică în rețele infracționale va crește, iar penitenciarele nu sunt pregătite pentru minori atât de tineri. Conform Serviciului de Probațiune și Penitenciare (Kriminalvården), „nu este corect ca un copil de 13 ani să fie trimis la închisoare”, considerând că această măsură ar putea avea consecințe negative pentru copii şi aceştia ar trebui îngrijiți în alte moduri. Până în prezent, propunerea a fost întâmpinată cu un refuz unanim, neexistând nicio instituție sau organizație de profil care să fi emis o opinie pozitivă în acest sens.
Reglementările penale din Anglia și Țara Galilor, care prevăd răspunderea penală a copiilor de 10 ani, arată cât de riscantă este o politică penală construită sub presiunea emoției publice. După crima din 1993 care a șocat societatea britanică, când doi copii de 10 ani au ucis un copil de doi ani, autoritățile au ales înăsprirea răspunsului penal și, prin Crime and Disorder Act 1998, au eliminat principiul doli incapax („incapabil de a face rău”) pentru copiii de 10–13 ani, consolidând în practică tratarea lor ca având capacitate penală deplină. La peste două decenii distanță, această abordare nu poate fi invocată ca model de succes pentru siguranța publică, întrucât violența cu arme albe a devenit un fenomen major. În 2025, se înregistraseră peste 3.200 de infracțiuni cu cuțite sau arme ofensive comise de copii care au dus la o sancțiune sau o măsură formală, un nivel cu 20% mai mare decât în urmă cu 10 ani, iar evaluările publice recente indică o creștere an de an a fenomenului numit ”Knife Crime”.
Efectele negative ale sancționării penale timpurii
Sistemul penal exercită multiple presiuni asupra dezvoltării unui copil. În contextul familiilor dezavantajate, stigmatizarea minorilor cu antecedente penale este urmată imediat de marginalizarea socială. În acest sens, experții subliniază că eticheta de „infractor” de la o vârstă fragedă generează un cerc vicios al delincvenței prin faptul că, împinși din ce în ce mai adânc în sistemul de justiție, copiii își vor asuma această identitate.
Internarea într-un centru de detenție are consecințe dezastruoase asupra evoluției școlare și psiho-sociale. Se știe că tinerii obligați la detenție educațională au o probabilitate mult mai mică de a-și continua studiile și de a obține calificări, pierzând oportunități importante de integrare în câmpul muncii. Un raport recent relevă că încarcerarea adolescenților le dăunează grav sănătății fizice şi mintale, cărora le conferă traume suplimentare şi expunerea la medii abuzive. În plus, copiii supuşi detenţiei resimt intens separarea de familie și comunitate, ceea ce poate agrava tulburările emoționale deja existente. Practic, experiențele negative din închisoare sau centru educativ nu corectează comportamentul, ci înrăutățesc starea psihologică a copilului şi sporesc riscul de violență viitoare.
Pe scurt, închisoarea nu este un spațiu de reabilitare pentru copii. Aducerea unui copil de către sistemul penal nu reduce recidiva, ci îl împinge pe un drum tot mai închis, în care faptele comise la vârste mici vor fi repetate în perioada adultă. Studiile care compară traseele de viață arată că tinerii supuși detenției devin adesea adulți cu probleme multiple (sănătate mintală precară, abuz de substanțe, dificultăți de inserție profesională), în timp ce alternativele educative îi pregătesc pentru reintegrare.
Neconformitatea cu reglementările internaționale privind drepturile copilului
Reducerea vârstei de răspundere penală la 13 ani ar contrazice direct normele și recomandările internaționale. Convenția ONU privind drepturile copilului și comentariile sale generale impun standarde clare asupra răspunderii penale, aceasta trebuind să fie de cel puțin 14 ani. Comentariul general nr. 24 al Comitetului ONU a stipulat că 14 ani ar trebui să fie vârsta absolută minimă, îndemnând statele să ridice limita chiar la 15 sau 16 ani pentru un sistem de justiție adecvat copiilor. De asemenea, orientările UNICEF cer ca vârsta minimă să fie peste 14 ani și să fie continuu mărită, evitându-se abordări punitive timpurii. România este parte a acestor angajamente internaționale și este evaluată periodic pentru respectarea lor. Orice inițiativă contrară acestora este criticată de experții în drepturile copilului.
Lipsa serviciilor de consiliere și educație pentru copiii în conflict cu legea
Chiar dacă ar fi bine intenționată, măsura scăderii pragului penalizării nu poate fi eficient implementată din cauza lipsurilor severe ale sistemului românesc de protecție și reabilitare a minorilor care au comis fapte penale. România dispune în prezent de infrastructură minimă pentru gestionarea acestor cazuri. În România funcționează în prezent 4 unități specializate administrate de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), destinate minorilor (14-18 ani) față de care s-au dispus măsuri educative privative de libertate. Acestea sunt împărțite în două categorii:
o Centre educative (2 unități): Centrul Educativ Buziaș (județul Timiș) și Centrul Educativ Târgu Ocna (județul Bacău). Ele sunt destinate minorilor care au comis fapte mai puțin grave și unde regimul este axat pe activități școlare și de formare profesională.
o Centre de detenție (2 unități): Centrul de Detenție Brăila – Tichilești (județul Brăila) și Centrul de Detenție Craiova (județul Dolj). Sunt unități cu un regim mai strict, destinate minorilor care au comis infracțiuni grave sau care au mai beneficiat anterior de măsuri educative fără succes.
În cazul copiilor sub 14 ani care comit fapte penale pentru care s-a luat măsura protecției speciale a plasamentului într-un centru rezidențial, nu există unități specializate, aceștia fiind plasați împreună cu alte categorii de copii (victime de abuz, copii cu dizabilități etc.).
Mai mult, personalul specializat (psihologi, asistenți sociali, mediatori, pedagogi) în domeniul reintegrării copiilor aflați în conflict cu legea este absolut insuficient. În absența programelor și centrelor adecvate, decizia autorităților este adesea să plaseze copilul în sistemul de protecție generală fără un plan clar de intervenție terapeutică. De asemenea, nu există în România suficiente măsuri educative alternative funcționale (program de consiliere obligatoriu, muncă în folosul comunității adresată adolescenților, servicii comunitare complexe) care să înlocuiască cu adevărat intrarea în sistemul de justiție. Legislația română prevede într-adevăr măsuri de protecție specială (supraveghere specială, plasament etc.) pentru copiii sub 14 ani sau pentru cei între 14 și 16 ani considerați fără discernământ, dar aplicarea lor depinde de servicii inexistente sau prea puțin finanțate.
Adevărata soluție o reprezintă investițiile în prevenție și modele de succes
În loc de pedeapsă și închisoare, investiția în prevenție, intervenție timpurie și sprijin integrat dovedește eficiență reală în țările avansate. Modele internaționale demonstrează că abordările centrate pe reabilitare şi incluziune dau rezultate concrete. De exemplu, Norvegia a transformat sistemul penal într-unul extrem de uman și orientat spre reintegrare. Studiile arată că Norvegia, care investește masiv în educație și abilități de viață în penitenciare, are acum cel mai mic indice de recidivă din lume, de aprox. 20% la 2 ani după eliberare. Acest succes se datorează „Principiului Normalității” care presupune ca viața în detenție să semene cât mai mult cu viața de afară. Astfel, aproape 90% dintre deținuții norvegieni petrec mai puțin de un an în detenție, iar punerea pe primul plan a relației cu familia, educației și consilierii psihologice contribuie la reintrarea cu succes a tinerilor în societate.
Măsurile care protejează copilul vulnerabil încep însă dinainte ca acesta să ajungă în închisoare. Modele precum „Violence Reduction Unit” din Scoția sau programele terapeutice nordice se concentrează pe analiza și atacarea cauzelor fundamentale (sărăcie, segregare socială, sănătate mintală). De pildă, în Glasgow a fost abordată violența juvenilă ca o problemă de sănătate publică, iar echipe mixte (polițist-social-școală) intervin la primele semne de comportament antisocial. Intervențiile timpurii (consilierea familiei, programe educaționale specializate, activități de formare şi mentorat între adolescenți) au redus drastic recidiva şi violența între tineri.
Tranziția de la cultură punitivă la cultură preventivă în justiția juvenilă este susținută și de literatura de specialitate: se arată că programele terapeutice și alternativele la detenție duc la scăderi mai mari ale recidivei comparativ cu pedepsele tradiționale. Mai concret, un studiu global notează că intervențiile bine structurate pentru copii, bazate pe consiliere psihosocială, intervenții educaționale și justiție restaurativă, produc rezultate mult mai bune în obținerea reintegrării față de abordările strict vindicative.
Salvați Copiii România insistă asupra exemplului dezvoltării unor centre de consiliere și intervenție socio-educativă la nivel local, a campaniilor de informare pentru familii, a echipelor mobile de intervenție timpurie (multidisciplinare), toate ca alternative eficiente la intrarea în sistemul penal. De asemenea, considerăm că introducerea în trunchiul comun a materiei de ”Educație pentru sănătate”, care să includă pe lângă aspectele legate de sănătatea emoțională, nutriție sănătoasă, sexualitate, prevenirea consumului de substanțe, educație digitală și pentru mediu, și această problematică a violenței între copii care pornește de la acte de bullying și culminează cu fapte grave precum uciderea unui copil.
Organizația Salvați Copiii România