Imnul de stat este un cântec bărbătesc, solemn şi a apărut odată cu formarea statelor naționale. De obicei acesta este adoptat oficial ca simbol al unității şi reprezintă o melodie triumfală menită să ne ajute să ne simțim mai patrioți. Din 1862 până în prezent, România a avut şase imnuri naţionale.
Ideea unui imn national a aparut în prima parte a veacului al XIX-lea cu ocazia festivitatilor oficiale la care participau domnitorii români. Primul imn a apărut a apărut în anul 1862, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. În anul 1953, în plină sovietizare a României, imnul „Zdrobite cătușe” a fost inlocuit cu „Te slăvim, Românie!” pe versuri de Eugen Frunză și Dan Deșliu.
În anul 1975 imnul naţional al României a fost din nou schimbat. Ceaușescu și-a dorit o altă melodie, mai puțin stalinistă. Așa au ajuns românii să cânte „Pe-al nostru steag e scris Unire”, pe muzica lui Ciprian Porumbescu. În anul 1977 noul Imn al Republicii Socialiste România a devenit „Trei culori cunosc pe lume”, imn care a fost intonat până la sfârşitul anului 1989.
Versurile imnului national actual al României apartin lui Andrei Muresanu (1816-1863), poet romantic, jurnalist, traducator, un adevarat tribun al al epocii Revolutiei de la 1848. Muzica a fost compusa de Anton Pann (1796-1854), cunoscut poet si culegator de folclor.
Am vorbit cu oamenii. Cunosc aceștia care este însemnătatea unui imn de stat? Dar câte imnuri a avut țara noastră?
Pe 29 iulie 1848, “Deşteaptă-te, române!” a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. Interzis de regimurile totalitare timp de aproape o jumătate de secol, “Deşteaptă-te, române!” a fost ales, imediat după Revoluţia din Decembrie 1989, ca imn naţional al României și consacrat prin Constituţia din 1991.
