Boboteaza și Sfântul Ion încheie lungul șir al sărbătorilor din perioada iernii. Oamenii respectă încă multe din tradițiile și superstițiile moștenite. Se spune că de Bobotează apele sunt sfințite pentru alungarea spiritelor rele.

În Ajunul Bobotezei, unii oameni mănâncă de post cu credința că astfel vor fi sănătoși și protejați de rele tot anul. Se spune că înainte de aprinderea focului, se strânge cenușa din sobă și gunoiul din casă și sunt păstrate până primăvara când se pun peste straturile de legume pentru ca rodul să fie bogat. Se mai crede că de Ajunul Bobotezei, dacă pomii sunt îmbrăcați în promoroacă, tot timpul anului ei vor fi plini de fructe.

O altă legendă populară spune că la miezul nopții, între 5 și 6 ianuarie, animalele din grajduri ar vorbi despre locurile unde odată au fost ascunse comori. În alte zone fetele își leagă de degetul inelar un fir roșu de mătase și o ramură de busuioc. Există și tradiția potrivit căreia fetele nemăritate își pun busuioc sub pernă pentru a-și visa ursitul.

Spre bucuria unora dintre tinere, se spune că acelea ce vor cădea pe gheață în ziua de Bobotează se vor mătita chiar în acel an. O altă superstiție, este aceea că în Ajunul sărbătorii nu trebuie să se certe cu membri familiei și să nu dea împrumut nimic din casă, nici măcar jarul din vatră.

Spune-ți părerea